Skip to main content

🏦Fed-ul calculează inflația, BNR decide dobânda, România își numără 🤯deficitul — și primul trimestru din 2026 începe să iasă la lumină🌅.

Pastila financiară audio

Retrospectiva săptămânii trecute

Cinci săptămâni de scăderi consecutive, șterse într-una singură. Dacă ar fi să rezum săptămâna trecută într-o singură frază, aceasta ar fi ea. S&P 500 a urcat 3,4% până la 6.583, 

sursa: finviz

Nasdaq a sărit 4,4% până la 21.879, Dow Jones a câștigat 3% până la 46.505, iar Russell 2000 a închis cu +3,3% la 2.530. Indicele de volatilitate CBOE a scăzut cu 13% până la 23,9, adică panica s-a domolit, cel puțin oficial.

sursa: yahoo finance

Catalizatorul principal a venit vineri, din direcția așteptată de toată lumea, dar cu o amplitudine pe care nimeni nu o anticipase: economia americană a adăugat 178.000 de locuri de muncă în sectorul non-agricol în martie, față de o estimare consensuală de 51.000 și după o scădere revizuită de 133.000 în luna precedentă. Rata șomajului a coborât ușor, de la 4,4% la 4,3%. Cu alte cuvinte, piața muncii din SUA refuză să intre în recesiune indiferent câte titluri apocaliptice generează presa financiară în fiecare luni dimineață.

sursa: tradingeconomics

Pe sectoare, tehnologia informației a condus cu +4,6%, urmată de telecomunicații cu +6,4% și imobiliare cu +3,8%. Singurul sector care a închis pe roșu a fost energia, cu -5,3%, o mișcare aparent paradoxală, având în vedere că petrolul brut WTI a urcat cu 11,9% în cursul săptămânii, atingând joi un maxim intraday de 113,97 dolari pe baril și închizând săptămâna la 111,54 dolari. Explicația: piețele au vândut acțiunile energetice anticipând că prețurile ridicate la petrol vor comprima cererea globală și vor alimenta inflația, exact genul de logică circulară pe care Wall Street o adoră. Aurul a urcat 3,8% până la 4.679,7 dolari pe uncie, gazele naturale au scăzut cu 9,5% până la 2,8 dolari.

sursa: priceoil.com

În Europa, Londra a câștigat 4,6%, Frankfurt 3,3%, Paris 2,75%. Asia a mers în sens invers: Japonia -0,5%, China -0,9%, Hong Kong +0,7%. Divergența nu e întâmplătoare, piețele asiatice procesează un alt set de riscuri tarifare, pe care le vom mai vedea în edițiile din această săptămână.

sursa: google finance

Tesla a fost nota discordantă a săptămânii pe partea corporativă: 358.023 vehicule livrate în primul trimestru, sub estimarea consensuală de aproximativ 365.000 de unități. Nu e o prăbușire, dar e suficient ca să reamintească pieței că și cel mai valoros producător auto din lume poate rata un trimestru.

La Washington, Trump a semnat joi noi decrete executive privind taxele vamale pe medicamente și metale, cu tarife care pot ajunge până la 100% pentru medicamentele importate, cu excepțiile de rigoare pentru partenerii cu acorduri bilaterale: UE, Japonia, Coreea de Sud și Elveția vor fi taxate cu maximum 15%. Termenul de implementare este de 120 până la 180 de zile, în funcție de dimensiunea companiilor, ceea ce înseamnă că impactul real rămâne, deocamdată, o problemă pentru vară.

sursa:bvb

Acasă, pe BET, săptămâna s-a încheiat mixt: indicele principal a pierdut 0,23% la nivel săptămânal, BET-Plus -0,2%, BET-BK -0,54%, BET-NG -0,41%. Pe 3 aprilie, BET a pierdut simbolic 0,05% până la 27.903,65 puncte. 

România nu a urmat entuziasmul occidental și există motive structurale pentru asta. S&P Global Ratings a confirmat săptămâna trecută ratingul suveran la „BBB-/A-3″, cu perspectivă negativă. Confirmarea ratingului e vestea bună; perspectiva negativă e partea pe care multă lume o citește mai puțin atent. Agenția estimează că deficitul bugetar va continua să se reducă gradual,  până la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025, dar ajustarea fiscală e considerată dificilă într-o economie slabă și sub presiuni sociale.

sursa: digi24

Pe plan local mai avem două știri cu miză investițională directă. Prima: Guvernul introduce o taxă de solidaritate de 1,5%–9,9% pe producătorii de petrol din România, pentru a finanța reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, mecanism care se activează doar când cotația Brent depășește 70 de dolari pe baril. Cu Brentul bine deasupra acestui prag în prezent, taxa nu e teoretică. A doua: un grup de parlamentari propune introducerea unui sistem de tip 401k în România, prin care cetățenii să poată investi la bursă pentru pensie cu avantaje fiscale semnificative. 

sursa: cursdeguvernanta

Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie ar putea fi deschise prin brokeri autorizați ASF, permițând investiții în acțiuni, obligațiuni și fonduri listate pe piețe reglementate OCDE, cu câștigurile scutite de impozit pe perioada acumulării. E propunere parlamentară, nu lege votată, dar merită urmărită, pentru că dacă trece, e cel mai important stimulent pentru piața de capital românească din ultimul deceniu.

Săptămâna trecută a arătat că piețele pot recupera rapid când datele macro surprind pozitiv. Problema e că săptămâna care vine vine cu un set de date capabile să confirme sau să demoleze tocmai narativul care a alimentat această revenire.

📅 Ce ne așteaptă săptămâna asta?

Piața de capital

Sezonul de earnings nu e încă în plină viteză, dar săptămâna aceasta aduce câteva rapoarte cu valoare diagnostică reală. Delta Air Lines deschide cu rezultatele trimestriale, primul test serios pentru sectorul aviației într-un context în care petrolul la 111 dolari pe baril înseamnă costuri operaționale semnificativ mai mari față de trimestrul anterior. Constellation Brands, Levi Strauss și BlackBerry completează tabloul, oferind semnale despre cererea de consum și cheltuielile corporative. Applied Digital e numele mai puțin cunoscut din listă, dar poate cel mai relevant pentru momentul actual, compania operează centre de date pentru aplicații AI și rezultatele ei vor spune ceva concret despre cât de solidă e cererea reală în spatele entuziasmului din jurul inteligenței artificiale.

sursa: tradingeconomics

Pe frontul AI, conferința HumanX din San Francisco reunește această săptămână Nvidia, Microsoft, Amazon și Alphabet — adică exact companiile care au condus revenirea Nasdaq-ului săptămâna trecută. Nu e un eveniment de earnings, dar declarațiile de acolo vor fi disecate cuvânt cu cuvânt de analiști în căutare de ghidanță informală. 

Pe plan local, ZF a publicat lista companiilor de pe BVB care vor plăti dividende în 2026, un calendar util pentru investitorii care construiesc poziții cu orizont de câteva luni.

sursa: zf


Macroeconomie

Calendarul economic 06.04.2026 – 10.04.2026

Aici e miezul săptămânii. Luni, 6 aprilie, adică chiar azi, vine ISM PMI pentru servicii din SUA. Luna trecută indicatorul a urcat la 56,1, de la 53,8 anterior, marcând cea mai puternică expansiune din august 2022. Activitatea economică accelerase la 59,9, comenzile noi săriseră la 58,6, iar ocuparea revenise la expansiune cu 51,8. 

sursa: tradingeconomics

Economiștii se așteaptă la o moderare modestă în martie, dar orice valoare care rămâne ferm peste 55 ar consolida narativul că economia americană rezistă în ciuda incertitudinii tarifare. Un rezultat slab, în schimb, ar pune sub semnul întrebării tocmai revenirea de săptămâna trecută.

Miercuri vin minutele Fed, procesul-verbal al ultimei ședințe FOMC, urmat de declarații ale factorilor de decizie, inclusiv Austan Goolsbee. Piața va citi printre rânduri după orice indiciu privind calendarul unei eventuale reduceri de dobândă. Joi, 9 aprilie, vine indicatorul care contează cel mai mult: PCE de bază, măsura preferată a Fed pentru inflație. În ianuarie crescuse la 3,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, mult peste ținta de 2% a Fed. 

sursa: tradingeconomics

Se anticipează o ușoară scădere pentru februarie, până la aproximativ 3,0%, înainte ca impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu să se facă simțit în statistici. Jerome Powell a sugerat că așteptările privind inflația rămân bine ancorate, iar piața a recalibrat rapid: traderii prețuiesc acum o relaxare de aproximativ 7 puncte de bază în cursul acestui an, o inversare notabilă față de înăsprirea de 12 puncte de bază prețuită cu doar o săptămână înainte. Vineri vine inflația CPI din martie, cu estimări la 2,5% anual pentru componenta de bază, alături de încrederea consumatorilor din Michigan pentru aprilie și datele de inflație din China.

Duminică deja a avut loc reuniunea OPEC+, care a decis politica de producție pe fondul închiderii Strâmtorii Hormuz și al așteptărilor oscilante privind escaladarea sau dezescaladarea conflictului cu Iranul. Decizia va fi deja digerată de piețe luni dimineață și va influența direct prima jumătate a săptămânii.

sursa: tradingeconomics

Acasă, calendarul e la fel de încărcat. Marți, BNR publică rata de politică monetară, o decizie urmărită cu atenție în contextul în care inflația locală rămâne presată de un leu vulnerabil și de costurile energetice. Miercuri vin vânzările cu amănuntul din februarie: în ianuarie scăzuseră cu 3,7% față de luna precedentă, o inversare bruscă după creșterea de 0,6% din perioada anterioară. Pentru februarie se anticipează o revenire la +1,2%, un semnal că consumul intern nu s-a oprit, ci doar a respirat. Joi vine tripleta grea: balanța comercială, rata de creștere a PIB-ului pentru Q4 2025 trimestrial și anuală. Acestea din urmă vor pune în perspectivă reală cât de solidă a fost economia românească la finalul anului trecut și vor calibra așteptările pentru 2026 într-un an în care consolidarea fiscală rămâne, conform S&P, „dificilă”.

 

 

 

Nota:
Acest material este furnizat exclusiv in scop informativ si nu constituie o recomandare de investitii, consultanta financiara sau cercetare de piata in sensul reglementarilor aplicabile. Informatiile prezentate nu reprezinta o solicitare sau o oferta de a cumpara, vinde sau detine orice instrument financiar. Investitorii sunt incurajati sa efectueze propria analiza si sa consulte specialisti autorizati inainte de luarea oricarei decizii de investitie.