Pastila Financiara 19.01.2026

Retrospectiva săptămânii trecute

Wall Street a încheiat săptămâna trecută cu o ușoară scădere, dar nu din cauza fundamentalelor sau a vreunei catastrofe economice, ci pentru că Trump a decis să ne reamintească că el stabilește agenda, nu Powell. Președintele a indicat că preferă să îl mențină pe Kevin Hassett în funcția actuală de director al Consiliului Economic Național, în loc să îl trimită la Fed în calitate de președinte. 

sursa: finviz

Deci, speranțele pieței pentru o conducere mai moderată a Rezervei Federale s-au evaporat instant, declanșând un val de vânzări pe acțiuni, o apreciere bruscă a dolarului și o creștere a randamentelor titlurilor de stat. Că doar așa reacționezi când realizezi că Powell rămâne unde e, cu sau fără simpatia ta.

S&P 500 a pierdut 0,4%, rămânând la o distanță inconfortabil de mică de nivelul istoric de 7.000, un prag pe care îl privește cu nostalgie, dar fără să-l atingă cu adevărat. Nasdaq Composite, dominat de tech, a coborât cu 0,7%, în timp ce Dow Jones blue-chip a scăzut modest cu 0,3%. Russell 2000, întotdeauna rebel, a urcat cu 2%. Indicele de volatilitate CBOE a sărit cu 9,5% la 15,86, ceea ce înseamnă că nervii pieței încep să se tensioneze, dar suntem încă departe de panică adevărată.

sursa: nbc

Dar dacă credeați că asta a fost tot, duminică dimineața a venit cadoul: Trump a amenințat cu o taxă vamală de 10% asupra importurilor din mai multe țări europene aliate, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Țările de Jos și Finlanda, începând cu 1 februarie, escaladând până la 25% până la 1 iunie, cu excepția cazului în care SUA primesc undă verde să cumpere Groenlanda. Serios acum. Groenlanda. 

Contractele futures pe Nasdaq 100 au reacționat prompt luni dimineață, scăzând brusc cu 1,11% în jurul nivelului de 25.400, la aproximativ 90 de minute după redeschidere. Piețele adoră certitudinea, iar „cumpărați-ne Groenlanda sau vă taxăm” nu e exact definiția stabilității geopolitice.

sursa: tradingeconomics

În mijlocul acestui circ diplomatic, am primit și date economice care contează cu adevărat. Indicele Prețurilor de Consum (IPC) de bază a fost ușor sub așteptări, sugerând o moderare modestă a inflației. Indicele Prețurilor Producătorilor (IPI) a îndeplinit previziunile, trimițând un semnal mixt: inflația nu dispare miraculos, dar nici nu explodează. 

Și apoi a apărut Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) cu rezultatele sale solide, care au contribuit la diminuarea temerilor legate de evaluările ridicate ale acțiunilor din sectorul tehnologic. Pentru că, să fim sinceri, când chip-urile tale alimentează întreaga revoluție AI și livrezi cifre bune, Wall Street-ul respiră ușurat. Măcar aici evaluările nu par complet desprinse de realitate.

sursa: yahoo finance

Dar vedeta absolută a săptămânii? Argintul. Metalul prețios a urcat cu peste 11% într-o săptămână, susținut de un cocktail perfect: date mai slabe privind inflația din SUA (care întăresc așteptările privind reducerea ratelor dobânzilor de către Fed), incertitudini geopolitice (vezi mai sus, secțiunea Groenlanda), cerere puternică din sectoarele industrial și de investiții, și condiții de aprovizionare din ce în ce mai restrictive. 

sursa: tradingeconomics

Pe sectoare, imaginea e la fel de fragmentată ca de obicei. Bunurile de consum de bază au condus cu un avans de 3,7%, urmate de Imobiliare (+3,9%) și Industrie (+3%). Energia a câștigat 2,4%, Utilități 2,1%, iar Materialele au urcat modest cu 0,7%. Pe de altă parte, Finanțele au pierdut 2,3%, Telecomunicațiile 1,5%, Sănătatea 1,1%, IT-ul 0,7%, iar Bunurile de consum discreționare au coborât cu 2%. Concluzia? Investitorii s-au rotit către defensive și sectoare mai puțin expuse la ciclul economic, exact ce faci când tarifele și incertitudinea geopolitică domină conversația.

În timp ce America se chinuia cu Trump și tarifele lui creative, restul lumii a avut evoluții la fel de… neomogene. Londra a câștigat 1,1%. Franța, în schimb, a scăzut cu 1,2%. Germania s-a menținut aproape flat, cu un avans de doar 0,1%, ceea ce e în caracterul lor: prudență germanică maximă.

sursa: yahoo finance

Asia a avut o săptămână mai colorată. Japonia a explodat cu 3,8%, susținută de yenul mai slab și de așteptările legate de normalizarea graduală a politicii monetare, despre care vom discuta mai târziu, când vine vorba de Banca Japoniei. China a coborât cu 0,5% la 4.102, continuând să se lupte cu recesiunea imobiliară și cererea slabă a consumatorilor, în timp ce Hong Kong a urcat cu 2,3%, profitând de speculațiile legate de stimulente economice viitoare.

Pe partea de mărfuri, petrolul brut WTI a crescut modest cu 0,5%, aurul a avansat cu 2,1% la 4.595,4 USD/uncie (pentru că incertitudinea geopolitică e ca un fertilizant pentru metalele prețioase), iar gazul natural a scăzut cu 2,1%.

sursa: tradingeconomics

Pe forex, EUR/USD a pierdut 0,34%, USD/JPY a urcat cu 0,15%, iar GBP/USD a scăzut cu 0,15% – nimic spectaculos, dar suficient cât să reflecte aprecierea dolarului în urma comentariilor lui Trump despre Fed.

Acasă, la noi, Bursa de Valori București a continuat cu creșterile în această a doua săptămână din 2026, deși în a doua parte s-au observat oarecare temperări, adică exact ce face BVB-ul de obicei: pornește optimist, apoi se mai calmează. BVB a închis în creștere pe toți indicii.  Principalul indice BET, care reflectă evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii, a crescut cu 1,03% până la 27.375,08 puncte, iar BET-Plus a consemnat o apreciere similară.

sursa: tradingeconomics

Dar evenimentul local care merită atenție nu e neapărat bursa, ci strategia Ministerului Finanțelor de a atrage banii românilor prin TEZAUR și FIDELIS. Statul a început 2026 cu dobânzi atractive pentru populație, oferind randamente neimpozabile care ajung până la 7,40% pentru TEZAUR și 7,50% în lei, respectiv 6,20% în euro pentru FIDELIS. Practic, pentru cei care nu vor riscul pieței de capital sau nu au chef să se complice cu acțiuni, statul românesc oferă o alternativă fără risc la investițiile clasice. 

În paralel, ETF-urile Patria-Tradeville continuă să strălucească. Cel mai mare ETF pe acțiuni românești a depășit pragul de 800 milioane lei în active nete totale, ajungând la 809,7 milioane lei la 8 ianuarie 2026, pe fondul unei performanțe de +52,9% în 2025. 

sursa: bvb

ETF Energie Patria-Tradeville, cel mai performant ETF din România anul trecut, a înregistrat un avans de +55,1% în 2025. Deci dacă te întrebi unde s-au dus banii inteligenți din România, ei bine, o parte semnificativă au ales ETF-urile locale în loc să urmărească nebunia de pe Wall Street.