Skip to main content

Japonia bate la ușa💰 lui TRUMP. De ce BAGĂ 550 de MILIARDE în economia SUA🤔

Pastila financiară audio

Panorama zilei de ieri

Miercuri a fost genul de zi în care piața a decis să ignore politețea și să urce pur și simplu, indiferent de ce venea dinspre Washington. Minuta FOMC publicată ieri, a confirmat că membrii cu drept de vot nu sunt exact nerăbdători să taie dobânzile. Și totuși, citind printre rânduri în stilul caracteristic al diplomației de bancă centrală, găsești și promisiunea implicită că, dacă inflația cedează, ratele o vor urma. Piața a ales să rețină această variantă și a ignorat restul, cum face de obicei când are chef de optimism.

sursa: finviz

Rezultatul: S&P 500 a încheiat a treia zi consecutivă pe plus, Mag 7 și-a revenit, iar Amazon s-a îndepărtat și mai mult de șirul său impresionant de pierderi recente. Câștigătorii zilei au fost însă acțiunile energetice, și nu întâmplător.

sursa: yahoo finance

Fundalul geopolitic al zilei arăta mai degrabă a scenariu de film decât a știre financiară. Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia s-au încheiat înainte ca cineva să apuce să facă pace, SUA și-au retras forțele din Siria, iar Iranul a ales tocmai această zi pentru a-și demonstra mușchii navali: câteva ore de exerciții militare cu Strâmtoarea Hormuz, artera prin care trec zilnic 20 de milioane de barili de petrol, închisă. Un al doilea portavion american, USS Gerald R. Ford, se îndreaptă acum spre zonă. Cu alte cuvinte, dacă vă întrebați de ce sectorul energetic a strălucit cel mai puternic miercuri, răspunsul nu e în niciun raport de earnings, ci pe harta lumii.

sursa: cnbc

Acasă, la București, BVB a prins și ea valul: BET a închis în creștere cu 0,84%, la 28.820,76 puncte, BET-Plus a avansat cu 0,80%, BET-BK cu 0,94%, iar BET-NG, indicele companiilor energetice, cu 0,77%. Deloc surprinzător, având în vedere contextul de mai sus.

sursa: bvb

Și ca să nu plecăm fără o notă strict românească: datoria publică a țării a depășit miercuri, oficial, pragul de 60% din PIB. Prima dată în istorie. Nu e o criză, să fim corecți. E doar factura pentru ani la rând în care statul a cheltuit mai mult decât a încasat și a acoperit diferența prin împrumuturi. 

sursa: google

Împrumuturile se adună. 60% din PIB e dovada matematică a acestui obicei.

Dar despre tensiunile geopolitice care au agitat piețele globale merită să vorbim mai pe larg și cel mai bun exemplu al zilei vine tocmai de la Tokyo.

Știri macro:  Japonia – investiția e mai ieftină decât războiul comercial

Dacă geopolitica zilei de miercuri ți s-a părut complicată, Japonia îți oferă un master class în cum să supravețuiești simultan între doi rechini fără să fii mâncat de niciunul.

În ianuarie 2026, exporturile japoneze au crescut cu 16,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai alert ritm din noiembrie 2022 și cu mult peste estimările analiștilor care mizaseră pe un plus de 12%. Numărul e impresionant în sine, dar contextul în care s-a produs e și mai interesant.

sursa: tradingeconomics

Principalul motor al creșterii a fost China, cu un avans de 32% al livrărilor și asta în timp ce premierul japonez Sanae Takaichi făcea declarații delicate despre Taiwan. Economia, se pare, nu citește comunicate diplomatice. Activitatea comercială ignoră geopolitica cu o seninătate care ar face invidios orice diplomat.

sursa: google

Exporturile spre SUA, al doilea partener comercial ca mărime, au scăzut cu 5% și aici începe partea cu adevărat fascinantă. Japonia nu s-a așezat să plângă la masa tarifelor americane. A scos carnetul de cecuri. Tokyo a agreat un pachet de investiții în SUA de 550 de miliarde de dolari, din care 36 de miliarde dedicate energiei și mineralelor critice, în schimbul reducerii tarifelor americane de la un nivel amenințător de 25% la 15%. Trump a aprobat personal trei proiecte cheie: o centrală electrică gigantică în Ohio de 33 de miliarde de dolari, condusă de filiala SoftBank, SB Energy, cu Toshiba și Hitachi în așteptare; un terminal de export petrolier GulfLink în Golful Mexic, Texas, de 2,1 miliarde de dolari; și o fabrică de diamante sintetice în Georgia de 600 de milioane de dolari. Da, diamante, pentru producția de semiconductori și echipamente de foraj. Diamantele măcinate sunt esențiale în fabricarea cipurilor de mare putere, inclusiv pentru AI, oferind Japoniei și SUA un avantaj tehnologic strategic față de China.

 

Nota:
Acest material este furnizat exclusiv in scop informativ si nu constituie o recomandare de investitii, consultanta financiara sau cercetare de piata in sensul reglementarilor aplicabile. Informatiile prezentate nu reprezinta o solicitare sau o oferta de a cumpara, vinde sau detine orice instrument financiar. Investitorii sunt incurajati sa efectueze propria analiza si sa consulte specialisti autorizati inainte de luarea oricarei decizii de investitie.