Skip to main content
cauta
Pastila Financiara

Pastila Financiara 14.04.2026

START🚥 raportări! Cu ce ne surprind companiile? …dar ce facem cu 👻INFLAȚIA din România?!

Pastila financiară audio

Retrospectiva săptămânii trecute

Săptămâna trecută a fost, pe scurt, una în care piețele au decis să creadă. Nu neapărat pentru că aveau motive solide, ci pentru că alternativa, să rămână înțepenite în pesimism geopolitic, era mai puțin atractivă decât un armistițiu care părea plauzibil pentru câteva zile bune.

sursa: finviz

Nasdaq 100 a urcat 4,45%, cea mai bună săptămână din noiembrie 2025. S&P 500 a câștigat 3,56%, iar Dow Jones a adăugat 1.411 puncte, adică +3,04%. Motorul narativ a fost același pe tot parcursul săptămânii: speranțe privind un acord de încetare a focului între SUA, Israel și regimul iranian. Contractele futures pe petrol au simțit imediat schimbarea de ton, WTI a scăzut cu 13,4%, până la 96,57 dolari pe baril, cea mai mare compresie săptămânală din ultimele luni. Față de luna trecută, Brent e în minus cu 0,2%, deși WTI rămâne cu 5,5% peste nivelul de acum o lună, un detaliu care spune mai multe decât titlurile despre cât de fragil a fost optimismul.

sursa: oilprice

Sectorial, telecomunicațiile (+5,7%) și tehnologia informației (+5,6%) au condus, urmate de bunurile de consum discreționare (+4,2%) și imobiliare (+4,6%). Energia a fost singurul sector care a pierdut teren, cu -3,6%, logic, când petrolul scade cu 13% în șapte zile. 

Pe plan global, Japonia a sărit cu 7,2%, Europa a recuperat solid, Franța +3,7%, Germania +2,7%, Londra +1,6%, iar China și Hong Kong au urcat aproximativ 2,7%, respectiv 3,1%. 

sursa: yahoo finance

Aurul a continuat să urce, +2,3% până la 4.787 dolari uncia, semn că nu toată lumea a uitat de ce se cumpără aur în primul rând. Dolarul care a slăbit față de euro cu 1,76% și față de lira sterlină cu 2,03%.

sursa: yahoo finance

Contextul geopolitic a oscilat dramatic pe parcursul săptămânii. Trump a postat la început de săptămână că „o întreagă civilizație” ar „muri în această seară” dacă Iranul nu accepta condițiile americane, genul de mesaj care îți face dimineața mai interesantă dacă lucrezi în trading. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a răspuns că Iranul acceptă un armistițiu dacă atacurile încetează. Piețele au sărit. Trump a acuzat Iranul că percepe taxe pe petrolierele din Strâmtoarea Ormuz. Piețele au ignorat. Vineri, Trump avertiza că SUA sunt gata să reia atacurile dacă negocierile mediate de Pakistan eșuează. Piețele au închis pe verde oricum, pentru că, cel puțin săptămâna trecută, speranța a bătut realitatea la puncte.

Pe plan local, BVB a închis săptămâna în teritoriu pozitiv, patru zile de tranzacționare, suficiente pentru un BET în creștere cu 2,01%, până la 28.477 puncte. BET-Plus a urcat 1,99%, BET-NG a adăugat 1,43%, iar BET-BK a scăzut cu 2,63%. Săptămâna aceasta va fi tot de patru zile.

sursa: bvb

Cifrele de la BVB arată bine pe grafic. Fundamentele locale arată altfel. BNR a menținut rata de referință la 6,5%, credite în continuare scumpe pentru firme și populație. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,2% în februarie, o ușoară îmbunătățire față de -6,5% din ianuarie, dar o cifră care, oricum ai privi-o, nu descrie un consumator entuziast. Deficitul comercial s-a redus totuși vizibil: exporturile au crescut cu 1,1% față de februarie 2025, importurile au scăzut cu 3,6%, iar deficitul lunar a ajuns la 2,4 miliarde euro. Pe primele două luni din an, deficitul comercial cumulat a scăzut cu 15,6% față de aceeași perioadă din 2025, până la 4,76 miliarde euro, o tendință pozitivă, chiar dacă mecanismul principal e comprimarea importurilor, nu expansiunea exporturilor.

Mai aruncăm un val de indiferență peste cifrele macro, ne bucurăm de creșterile de pe ecrane și trecem la ce aduce săptămâna aceasta, care, spoiler alert, e mai complicată decât pare.

📅 Ce ne așteaptă săptămâna asta?

Piața de capital

Sezonul raportărilor financiare a debutat ieri cu Goldman Sachs, iar de azi înainte ritmul se accelerează considerabil. Marți intră în scenă greutățile sectorului financiar american: JPMorgan Chase, Wells Fargo, Citigroup și BlackRock, practic un instantaneu complet al sistemului bancar american, publicat în aceeași zi. Mai târziu în săptămână, Taiwan Semiconductor va spune ceva despre cererea globală de semiconductori și despre cât de rezistent rămâne apetitul pentru infrastructură AI în contextul actual. Netflix va da o lectură despre cheltuielile de consum ale clasei medii americane, iar PepsiCo va confirma sau infirma dacă consumatorul global mai cumpără băuturi dulci când buzunarul îl strânge inflația și geopolitica.

sursa: tradingeconomics

Earning season-ul bancar dintr-o săptămână cu un blocaj naval activ în Golful Persic nu e tocmai un context obișnuit. Dacă băncile livrează cifre solide, piața va citi asta ca reziliență. Dacă ghidanța pentru T2 devine prudentă și ar fi de înțeles să fi,  tonul se poate schimba rapid.

Macroeconomie

Calendarul economic 13.04.2026 – 17.04.2026

Negocierile din Pakistan dintre SUA și Iran nu au dus nicăieri. Principalele puncte de blocaj au rămas refuzul Iranului de a-și abandona programul nuclear și controlul pe care îl exercită în continuare asupra Strâmtorii Hormuz, un control care, de la intrarea în vigoare a armistițiului, a lăsat un trafic de petroliere aproape minimal prin această cale navigabilă strategică.

Trump a jucat cartea pe care o pregătea: Marina SUA va impune un blocaj asupra Strâmtorii Hormuz, cu scopul declarat de a bloca fluxul de petrol iranian și de a forța aliații și clienții Teheranului să exercite presiuni pentru redeschiderea strâmtorii, rezolvând, teoretic, impasul fără trupe terestre într-un alt conflict de lungă durată. Teoretic.

sursa: digi24

Cel care resimte asta cel mai acut este Beijingul. China pierduse deja aprovizionarea din Venezuela la începutul acestui an. Acum se confruntă cu pierderea potențială a încă aproximativ 2 milioane de barili pe zi din Iran. Pentru a compensa, Arabia Saudită a anunțat că și-a majorat producția la 7 milioane de barili pe zi prin conducta Est-Vest, construită în anii ’80, în timpul războiului Iran-Irak, special pentru a ocoli strâmtoarea. Emiratele Arabe Unite continuă să transporte 1,8 milioane de barili pe zi prin conducta către Fujairah, în Golful Oman. Infrastructura de bypass există, dar există și riscul invers: Iranul ar putea viza din nou conducta Est-Vest cu drone, așa cum a încercat săptămâna trecută cu succes limitat, sau ar putea mobiliza houthiții pentru a perturba traficul prin Bab el-Mandeb.

sursa: tradingeconomics

Pe plan macro, marți se publică indicele prețurilor de producție din SUA pentru martie, urmărit cu atenție pentru a detecta efectele secundare ale volatilității recente a petrolului. Miercuri vine Beige Book-ul Fed, o radiografie a condițiilor economice din diferite regiuni americane, urmată de o serie de intervenții publice ale reprezentanților Rezervei Federale, John Williams și Neel Kashkari, care ar putea recalibra așteptările privind rata dobânzii. Joi, cereri inițiale de șomaj și producție industrială din SUA.

România: Rata inflației | marți, 14 aprilie

Rata inflației în România a urcat la 9,90% în martie, de la 9,30% în februarie, o accelerare modestă, dar consistentă cu trendul din ultimele luni. Contextul istoric merită menționat: media inflației românești între 1991 și 2026 a fost de 36,49%, cu un maxim absolut de 316,90% în noiembrie 1993. Față de acel trecut, 9,90% sună aproape liniștitor, dar față de ținta BNR și față de puterea de cumpărare a românului din 2026, e o cifră care justifică pe deplin decizia băncii centrale de a menține rata de referință la 6,5%. 

sursa: tradingeconomics

Lunar, inflația a crescut cu 0,78% în februarie față de 0,59% în ianuarie, un ritm în accelerare, nu în temperare. Concluzia practică: nu există niciun argument serios pe care BNR să îl poată invoca pentru o relaxare monetară în perioada imediat următoare. Creditele rămân scumpe, consumatorul rămâne prudent, iar cifrele de retail din primele două luni o confirmă.

China: PIB T1 2026 | joi, 16 aprilie

În T4 2025, PIB-ul Chinei a crescut cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, cel mai slab ritm din ultimii doi ani, pe fondul unui consum intern modest și al investițiilor care nu au reușit să compenseze cererea externă rezistentă. Joi aflăm cifrele pentru T1 2026, iar consensul se așteaptă la o îmbunătățire până la aproximativ 4,8%, susținută de dinamica industrială de la începutul anului și de primele efecte ale măsurilor de politică menite să stabilizeze cererea internă.

sursa: tradingeconomics

Contextul în care apare această cifră e însă mai complicat decât de obicei. China intră în T1 cu aprovizionarea energetică sub presiune, Venezuela pierdută, Iranul în curs de a fi blocat și cu o relație comercială cu SUA care nu s-a normalizat structural. O valoare în linie cu așteptările sau mai bună ar fi un semnal pozitiv pentru sentimentul față de complexul chinez și ar reduce apelurile pentru stimulente suplimentare din partea Beijingului. O deviere în sens negativ ar face exact opusul și ar pune pe masă întrebarea dacă Partidul are instrumente suficiente să mai amortizeze un șoc extern de această amplitudine fără să sacrifice stabilitatea monedei sau să alimenteze și mai mult ieșirile de capital.

Alte date de urmărit în calendar:

Marți: balanța comercială China. Joi: PIB Regatul Unit și producția industrială din România.

 

 

 

Nota:
Acest material este furnizat exclusiv in scop informativ si nu constituie o recomandare de investitii, consultanta financiara sau cercetare de piata in sensul reglementarilor aplicabile. Informatiile prezentate nu reprezinta o solicitare sau o oferta de a cumpara, vinde sau detine orice instrument financiar. Investitorii sunt incurajati sa efectueze propria analiza si sa consulte specialisti autorizati inainte de luarea oricarei decizii de investitie.

 

© Copyright 2023 SAI Capital Point. Toate drepturile rezervate.

© Copyright 2022 SAI Capital Point.
Toate drepturile rezervate.