Pastila Financiara 09.03.2026

Retrospectiva săptămânii trecute

Dacă ar fi să rezumi săptămâna trecută într-o singură imagine, ar fi un baril de petrol care explodează și trimite schije în toate direcțiile. Țițeiul WTI a sărit cu 35,6% într-o singură săptămână, cea mai mare creștere de la lansarea contractului futures în 1983, iar undele de șoc nu s-au oprit la pompele de benzină. S-au propagat prin obligațiuni, indici bursieri, sectoare întregi și, în cele din urmă, prin calculele oricui are bani investiți undeva pe planeta asta.

sursa: finviz

Catalizatorul e cunoscut: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a perturbat traficul prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai aglomerate artere energetice ale lumii. Donald Trump a declarat că SUA dispun de arme și muniții suficiente pentru a-și atinge obiectivele militare în Iran, un mesaj care nu a liniștit piețele, ci le-a convins că ieșirea din acest conflict nu e nici simplă, nici iminentă. Tot Trump a adăugat, cu seninătatea unui om care nu plătește facturile la energie, că prețurile mai mari la petrol sunt „un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea SUA și a lumii”. Piețele au notat, au dat din cap și au vândut în continuare.

sursa: x.com

Contextul macro din SUA era, în mod paradoxal, unul bun. Indicele PMI ISM Manufacturing din februarie a ieșit la 52,4, peste așteptări, semn că industria respiră. Ocuparea forței de muncă din sectorul privat a crescut cu 63.000 de locuri de muncă în februarie, zdrobind consensul de 43.000 și accelerând dramatic față de cele 11.000 adăugate în ianuarie. Angajatorii au anunțat cu 55% mai puține concedieri față de luna precedentă. Pe hârtie, economia americană arăta solid. Problema e că piețele nu trăiesc pe hârtie și datele bune au fost rapid eclipsate de o singură cifră: numărul locurilor de muncă din sectorul non-agricol a scăzut cu 92.000 în februarie față de consensul de 60.000, iar rata șomajului a urcat de la 4,3% la 4,4%. Suficient cât să adauge un strat suplimentar de incertitudine peste o piață deja crispată.

sursa: tradingeconomics

Rezultatul? Dow Jones a cedat 3,0%. S&P 500 a pierdut 2,0%.  Nasdaq s-a descurcat relativ mai bine, cu un minus de 1,2%, tehnologia rămâne ancora, deocamdată. Russell 2000, indicele companiilor mici, a fost cel mai lovit: -4,1% la 2.525, semn că frica de recesiune și costurile mai mari ale energiei apasă mai greu pe companiile fără marja de manevră a gigaților. Indicele de volatilitate CBOE VIX a explodat cu 48,5%, ajungând la 29,49, un nivel care spune mai mult despre starea de spirit a pieței decât orice titlu de ziar.

sursa: cnn

Pe sectoare, tabloul e edificator: Materialele au cedat 7,2%, Sănătatea 4,6%, Industria 4,1%, Bunurile de consum de bază 4,9%. Singurul sector care a terminat săptămâna pe verde a fost, previzibil, Energia, cu un plus de 1%, producătorii de petrol și gaze, rafinăriile și companiile de infrastructură energetică au tras foloase directe din haosul geopolitic. Randamentele obligațiunilor americane au urcat și ele: cel pe 10 ani cu 4,6%, cel pe 2 ani cu 5%, cel pe 30 de ani cu 3,2%, o mișcare care spune că piața obligațiunilor a început să prețuiască mai multă inflație și mai puține tăieri de dobândă.

sursa: cnbc

Europa a avut o săptămână și mai dură. Londra a pierdut 5,7%, Franța 6,8%, Germania 6,7%, continentul e expus direct la șocul energetic, fără amortizorul producției interne de petrol pe care îl are SUA. 

sursa: yahoo finance

În Asia, Japonia a cedat 5,5%, Hong Kong-ul 3,3%, doar China limitând pierderile la 0,9%. Aurul, care în mod normal se apreciază în momente de criză, a scăzut surprinzător cu 1,7% la 5.158,7 dolari/uncie, semn că lichidarea pozițiilor a fost generalizată și că investitorii au ridicat cash din orice aveau la îndemână.  E un comportament care ridică o întrebare incomodă pentru oricine ține lingouri în portofoliu ca „poliță de asigurare”: de când s-a transformat asigurarea în activ speculativ? Colegul Alexandru Chirilă a scris săptămâna trecută exact despre această schimbare de personalitate a aurului și argintului, merită citit înainte să tragi orice concluzie despre metale prețioase în contextul actual.

sursa: tradingeconomics

Gazele naturale au urcat cu 11,4%, la 3,186 dolari.

Pe valute, dolarul s-a întărit față de euro cu 1,66% și față de lira sterlină cu 0,54%. reflexul clasic al căutării de refugiu în perioadele de stres geopolitic.

Bursa de Valori București nu a rămas în afara acestui tablou. BET a pierdut aproximativ 2,6% pe parcursul săptămânii, cu vinerea închizând în scădere de 0,23% la 27.438,41 puncte. 

sursa: bvb

BET-Plus a coborât cu 0,28%, BET-BK cu 0,35%, iar BET-NG, singurul care a rezistat, în ton cu sectorul energetic global, a avansat cu 0,21%. Capitalizarea totală a companiilor listate a scăzut cu peste 18 miliarde de lei, iar lichiditatea tranzacțiilor s-a redus. 

sursa: bvb

Cei mai afectați au fost MedLife cu un minus de 15,3% și Transport Trade Services cu -12,2%. Corecții de peste 6% au mai înregistrat Premier Energy, One United Properties, Electrica și Aquila.

sursa: bvb

Săptămâna trecută a demonstrat că, atunci când Orientul Mijlociu ia foc, nu există portofoliu suficient de bine diversificat geografic ca să eviți complet schijele. Întrebarea care rămâne pe masă și care va domina și săptămâna aceasta, e dacă focul se stinge sau continuă să ardă până când inflația redevine o problemă cu totul nouă.