OpenAI🤖 a comandat atâta putere încât ar putea lumina Franța. CINE încasează cecul cel mare?💰 Este la tine în portofoliu?
Știri financiare: Broadcom
Broadcom a sărit luni cu aproape 10% pe bursă, reușind performanța de a fi aproape cel mai tare câștig din S&P 500 .
sursa: google finance
Ce s-a întâmplat? Simplu: OpenAI a decis că are nevoie de mai multă putere de calcul. Mult mai multă. Atât de multă încât probabil nici Sam Altman nu știe exact cum să o folosească toată, dar asta e o problemă pentru 2029.
sursa: CNBC
Broadcom va furniza OpenAI o cantitate obscenă de cipuri specializate și rack-uri pentru servere – un contract care validează nu doar expertiza lor tehnică, ci și faptul că sunt jucători esențiali în marea cursă a înarmării AI.
Cipurile personalizate pe care le va primi OpenAI vor permite dezvoltarea modelelor „direct în hardware”. OpenAI urmează pașii Google, care și-a construit propriile cipuri exact din același motiv – ca să scape de dependența față de NVIDIA și să reducă costurile de producție.
sursa: the information
Acum, să vorbim despre elefantul din cameră: Sam Altman vrea să pună mâna pe 250 de gigawați de putere de procesare până la sfârșitul deceniului. Prețul estimat? 10 trilioane de dolari.
sursa: the information
Pentru context, OpenAI speră să obțină vreo 13 miliarde de dolari în venituri anul ăsta. Deci practic vorbim despre o companie care cheltuiește de parcă ar avea bugetul unei planete mici, în timp ce încasează cât un unicorn de succes mediu. Dar, evident, logica tradițională nu se aplică când ești favoritul din Silicon Valley și toată lumea vrea să investească în „viitorul AI.”
Din fericire pentru Altman și prietenii lui, OpenAI a reușit să încheie aceste tranzacții uriașe prin acorduri mai puțin vizibile – cum ar fi achiziționarea unei opțiuni pentru o participație de 10% în AMD (care acum valorează cu +30% mai mult, după ce știrea a devenit publică). Nimic dubios aici, doar niște jocuri financiare elegante.
sursa: google finance
De ce contează asta pentru piață?
Piața recompensează Broadcom pentru că a obținut un contract strategic pe termen lung cu un client de profil înalt. Nu mai sunt doar un furnizor generic de cipuri – acum sunt parteneri strategici în construirea viitorului AI. Iar asta înseamnă bani. Mulți bani.
Dar hai să fim realiști: un orizont de lansare în 2029 – 2033 pare îndepărtat, iar ambiția de 10 trilioane de dolari pentru 250 GW subliniază o problemă macro pe care toată lumea o ignoră elegant: costul energiei și al infrastructurii va deveni cel mai mare obstacol în calea dominării AI.
Companiile care pot reduce costurile prin soluții hardware personalizate (precum cele furnizate de Broadcom) vor avea un avantaj competitiv uriaș față de cele care depind exclusiv de GPU-uri standard de la NVIDIA. Pe termen lung, asta va accelera inovația în cipuri, dar va pune o presiune masivă pe companiile de energie și pe rețelele electrice.
Așadar, dacă vrei să profiți de această cursă a înarmării AI, nu te uita doar la producătorii de cipuri – gândește-te și la ETF-urile axate pe infrastructură de cloud și centre de date (de exemplu, Global X Data Center REITs & Digital Infrastructure), precum și la cele pe energie curată sau utilități cu expunere mare la consumatori industriali.
sursa: justetf
Concluzia? Această știre e un semnal clar că infrastructura AI, nu doar modelele software, este noul centru de profit și de investiții. Broadcom este bine poziționat, dar efectele se vor propaga inevitabil și la companiile de energie și infrastructură. Iar Sam Altman? Ei bine, el va continua să viseze la 250 de gigawați, în timp ce restul lumii încearcă să înțeleagă de unde naiba o să vină toată energia aia.
Știri financiare – pe scurt
Energia nucleară revine în atenția investitorilor
Oklo a explodat luni cu peste 16%, trăgând după sine întreaga industrie nucleară într-o spirală ascendentă. SMR a urcat cu aproape 15%, iar NNE s-a ridicat cu aproape 19% – cifre care te fac să te întreb dacă nu cumva ai ratat ceva important.
sursa: google finance
Și da, ai ratat ceva: Urenco, singurul producător de uraniu de calitate inferioară din SUA, și-a anunțat planurile de a-și extinde producția cu 15% în următorii doi ani.
Pentru context, Urenco aprovizionează cele 94 de centrale nucleare care generează 20% din energia electrică din Statele Unite. Deci când Urenco spune că produce mai mult, piața interpretează asta ca pe un semnal că cererea pentru energie nucleară e reală și în creștere.
Iar dacă te întrebi de ce contează energia nucleară acum, gândește-te la discuția despre cei 250 de gigawați pe care îi vrea Sam Altman. Toată puterea aia de procesare trebuie alimentată cumva, și soarele cu panourile solare nu o să fie suficient.
Metalele rare intră în scenă (din nou)
Industria nucleară nu a fost singura care a avut o zi bună. Discuțiile despre concurența și conflictul comercial dintre SUA și China au determinat o explozie în sectorul metalelor rare. Critical Metals a sărit cu peste 55%, iar MP Materials 21%. American Battery a crescut cu aproape 37% după ce s-a aflat că ani de teste și verificări de reglementare au dat în sfârșit roade: proiectul lor de dezvoltare din Nevada era pe cale de a fi finalizat.
sursa: google finance
Mica companie încearcă să construiască o mină de litiu în Big Smoky Valley care ar putea deveni un loc destul de important pentru viitorul bateriilor electrice.
De ce contează? Pentru că tarifele lui Trump și tensiunile comerciale cu China au pus în evidență o problemă uriașă: SUA depinde masiv de China pentru metalele rare. Și când dependența devine un risc geopolitic, alternativele devin brusc foarte atractive pentru investitori.
Nota:
Acest material este furnizat exclusiv in scop informativ si nu constituie o recomandare de investitii, consultanta financiara sau cercetare de piata in sensul reglementarilor aplicabile. Informatiile prezentate nu reprezinta o solicitare sau o oferta de a cumpara, vinde sau detine orice instrument financiar. Investitorii sunt incurajati sa efectueze propria analiza si sa consulte specialisti autorizati inainte de luarea oricarei decizii de investitie.