Miercuri a fost una dintre acele zile în care piața a decis, colectiv, să ignore ce nu îi convenea. Dow Jones a cedat 0,14%, S&P 500 a avansat 0,58%, iar Nasdaq a urcat 1,20%, a 13-a sesiune consecutivă la niveluri record. Toate astea în ziua în care PPI-ul american a venit cel mai agresiv din martie 2022.

sursa: finviz

Datele au fost clare și fără loc de interpretare: prețurile de producție au crescut cu +1,4% în aprilie față de +0,5% cât estima consensul Dow Jones și +0,7% cât fusese revizuit în creștere luna precedentă. Indicele general este acum cu +6% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai ridicat nivel din decembrie 2022. PPI de bază a accelerat cu +1%, față de +0,4% așteptat. Cererea de energie a explodat cu +7,8%, benzina singură urcând cu +15,6%, iar serviciile au crescut cu +1,2%, tot cel mai mare avans din martie 2022, condus de o creștere de +2,7% a marjelor serviciilor comerciale. Raportul a venit la o zi după un IPC, de asemenea, surprinzător, ceea ce pune Fed-ul tocmai confirmat cu Kevin Warsh la conducere într-o poziție incomodă: nu poți tăia dobânzile când inflația tocmai îți bate la ușă din două direcții simultan.

sursa: tradingeconomics

Pe plan geopolitic, Trump și delegația sa au ajuns în China, cu tot fastul diplomatic aferent, dar fără ca președintele Xi să fie prezent pe pista de aterizare. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, s-a alăturat delegației pe ultima sută de metri, urcând la bordul Air Force One în timpul realimentării din Anchorage. 

sursa: bvb

Acasă, BET s-a apreciat cu 0,48%, până la 30.235,99 puncte, menținându-se aproape de maximul istoric. BET-Plus a urcat 0,46%, BET-NG a avansat 0,54%, în timp ce BET-FI a cedat 0,50%, iar BET-BK a coborât 0,21%.

sursa: bvb

Dar ziua de miercuri a adus și date macro care nu pot fi ignorate prin scroll. INS a reconfirmat că economia României a intrat în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul IV 2025 pe serie ajustată sezonier și cu 1,5% față de același trimestru din 2025. Sunt date preliminare, INS are obiceiul să le revizuiască ulterior, de obicei în sus, dar asta nu schimbă imaginea de ansamblu: economia românească stagnează din 2024 și nimic din ce știm acum nu sugerează că 2026 va fi diferit. FMI a tăiat prognoza de creștere la 0,7% pentru acest an, de la 1,4% anterior, și vede o revenire modestă la 2,5% în 2027. Banca Mondială e și mai pesimistă: 0,5% creștere în 2026, față de 1,3% estimat anterior, și 1,4% în 2027.

sursa: tradingeconomics

Pe lângă asta, inflația din România a trecut pragul de 10% în aprilie, rata anuală a ajuns la 10,71%, față de 9,87% în martie. 

sursa: tradingeconomics

Serviciile au condus creșterile cu +13,04% față de aprilie 2025, urmate de mărfurile nealimentare cu +12,02%, în timp ce alimentele au crescut cu 7,39%. 

sursa: tradingeconomics

Prețurile de consum au urcat cu 0,84% față de luna anterioară, iar inflația cumulată de la începutul anului a ajuns la 3,1%. Principalul vinovat este sectorul combustibililor, o creștere de aproximativ 13%, iar dacă blocajul Strâmtorii Ormuz se menține, mai avem luna mai înainte, cu perspective spre 11%. Abia din toamnă, pe fondul efectului de bază și doar dacă conflictul din Iran se dezamorsează, inflația ar putea coborî spre 5–6%. O analiză mai detaliată despre mecanismul prin care scumpirea carburanților se propagă în inflație am publicat-o pe 12 mai, o găsiți acolo.

Presiunea inflației nu e, deci, un fenomen izolat american. E sincronizată global și fiecare actor mare răspunde altfel la ea. 

Cisco a ales să investească masiv în infrastructura AI, pariind că hyperscalerii vor continua să cumpere indiferent de costul banilor. Japonia încearcă să-și apere moneda împotriva consecințelor dobânzilor americane ridicate. Toți navighează același ocean, dar cu nave diferite.